Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
A mai trecut un an. Un an în care, mai mult ca niciodată, corpul medical a trebuit să facă eforturi supraomeneşti pentru a-şi face meseria. Un an în care bugetul s-a terminat puţin după jumătatea anului, iar spitalele au rămas fără medicamente şi materiale sanitare, deşi s-au cheltuit deja sume importante din bugetul pe 2010. (...)
2009 a fost, fără îndoială, un an în care am simţit influenţa politicului asupra mai multor iniţiative ale Ordinului, menite să îmbunătăţească reglementarea profesiei. Am simţit presiunea, interesele şi uneori obtuzitatea şi lipsa de informare a unor politicieni, coborâte în arena dezbaterilor referitoare la profesia noastră. A fost pentru prima dată când am auzit un parlamentar mirându-se sincer de pretenţiile asistenţilor medicali de a preda în universităţi viitorilor asistenţi. (...)
Viaţa din primii ani de acasă – dincolo de moştenirea genetică şi mediul social – are influenţă decisivă asupra adaptării ulterioare a copilului la şcoală. Specialiştii au observat că fenomene precum dezaprobarea şcolară şi devianţa şcolară par să fi căpătat amploare în ultimii ani. Ştiinţific vorbind, dezaprobarea şcolară are rădăcini adânci în familie şi este reflectată în fenomenele de inadaptare şcolară şi imaturitate şcolară, strâns legate de socializarea primară. (...)
Spicuim câteva titluri mai reprezentative pentru Gabriel Liiceanu: „Tragicul. O fenomenologie a limitei şi depăşirii“ (1994, 2005); „Interpretări ale simbolului în teoria artei şi filosofia culturii“ (2005); „Jurnalul de la Păltiniş. Un model paideic în cultura umanistă“ (1991, 1996, 2004, 2005), carte tradusă şi apărută la Paris în 1998 şi în limba engleză în anul 2000; „Despre limită“ (1994, 2004), volum apărut în 1997 şi la Paris sub titlul de „De la limite. Petit traité ŕ l’usage des orgueilleux“; „«Itinéraires d’une vie: E. M. Cioran», suivi de «Les continents de l’insomnie: entretien avec E. M. Cioran»“ (Ed. Michalon, Paris, 1995), „Apocalypsen enligt Cioran“ (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997). (...)
Am semnalat cititorilor noştri organizarea, în zilele de 29 şi 30 septembrie a.c., a unei Sesiuni ştiinţifice comune desfăşurate la Academia Naţională de Medicină din Franţa (ANMF) împreună cu Uniunea Medicală Balcanică (UMB) şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOŞR). (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în săptămânalul nostru, Viaţa medicală.
Intelectualii Occidentului au progresat de la Renaştere încoace parcurgând trei stadii: la început ei sperau în izbăvire de la Dumnezeu, apoi de la filosofie, iar acum de la literatură. (Richard Rorty). (...)
Niccolň Ammaniti (n. 1966, Roma) a abandonat studiile de biologie pentru a se dedica definitiv literaturii. Se face cunoscut în anii nouzeci ai veacului trecut, nu doar ca lider al curentului literar „gioventů cannibale“, ci şi ca autor al romanului „Ti prendo e ti porto via“ (1999), o probă de maturizare şi rafinare a fluxului narativ. (...)
Un înalt magistrat aprecia, zilele trecute, în cursul dezbaterilor privind legea salarizării, că nu se compară responsabilitatea şi efortul depuse de angajaţii din Justiţie ce deţin funcţii înalte cu responsabilitatea şi efortul depuse de angajaţii din Sănătate. (...)
În ultimii 15 ani am fost redactor-şef al revistei „Terapeutică, farmacologie şi toxicologie clinică“, timp în care mi-au trecut prin mână peste 1.500 de articole. Munca de redactor (chiar şi de redactor-şef!) nu a fost uşoară; având un personal editorial redus, minimal, eram obligat să fac „de toate“: triaj şi evaluare ştiinţifică, redactare propriu-zisă şi chiar corectură. (...)
Hipotiroidismul congenital, entitate patogenetică definită prin deficit tiroidian la naştere, este întâlnit la 1/3.000–1/5.000 din nou-născuţi. Hormonii tiroidieni joacă un rol important în dezvoltarea creierului, mielinizare şi dezvoltarea conexiunilor neuronale. În acest context, deficitul de hormoni tiroidieni atrage după sine un retard psihomotor, influenţat desigur de gradul deficitului hormonal, de momentul instalării şi de vârsta depistării afecţiunii. În unele cazuri, se poate ajunge la o formă severă de retard mental, cretinismul. (...)
Pe fondul unor noi ştiri despre români infractori în Italia, mi-am dat seama că nu am auzit încă despre asistenţi medicali români care să fi comis erori profesionale în această ţară. Şi asta, deşi, conform Biroului EURES Italia, în peninsulă lucrează, legal, câteva mii de asistenţi medicali români. (...)
Conferinţa internaţională a Ordinului, de anul acesta, a relevat diferenţe semnificative între România şi o parte a statelor Uniunii Europene, în ceea ce priveşte raporturile dintre sistemul de sănătate şi public. În România, sistemul funcţionează şi este privit ca un întreg ce pur şi simplu trebuie să existe, neintegrat societăţii şi nevoilor comunităţii. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
